Atacama este cel mai vechi deşert de pe Pământ, iar în ultimii 150 de milioane de ani au fost cel mult condiţii semi-aride. Se află „la umbra” Munţilor Anzi, care blochează norii din est. La vest, urcarea apei reci din Pacific duce la condiţii atmosferice care opresc evaporarea apei oceanice, prevenind formarea norilor şi a precipitaţiilor, scrie Live Science.
În alte deşerturi din lume, precum Sahara, temperaturile pot urca până la 50 de grade, dar temperaturile în Atacama sunt în general blânde, media fiind de 18 grade.
Marginile deşertului sunt casa pentru mai multe comunităţi de organisme care s-au adaptat condiţiilor vitrege, în timp ce regiunea centrală este lipsită de viaţă, cu excepţia câtorva specii de microbi. Savanţii speră ca studiul asupra acestor condiţii să scoată la iveală elemente cheie pentru apariţia vieţii în alte părţi ale Universului.
„Nu este biologia care îi face pe savanţi să studieze Deşertul Atacama, ci lipsa de biologie”, a precizat Henry Sun, astrobiolog la Desert Research Institute din Las Vegas, Nevada. Cercetătorii cred că microbii care trăiesc în centrul deşertului, care trec într-un fel de hibernare în perioadele îndelungate de ariditate, pot supravieţui şi pe Marte.
O mare parte din miezul deşertului abundă în depozite de sare care se pot întinde pe mai mulţi kilometri şi sunt circa un metru grosime. Există şi depozite aluvionare în formă de evantai care conectează platoul cu munţii care îl înconjoară, sugerând că apa a curs cândva prin Deşertul Atacama.
Atacama are şi o fâşie lungă de 700 de kilometri şi lată de 20 km cunoscută drept centura de nitrat. Mineralele cu azot sunt extrem de importante pentru multe industrii, de aceea au fost exploatate masiv până în anii ’30.
La o altitudine de 5.050 de metri, Deşertul Atacama poate fi considerat cel mai bun loc pentru a scoate la iveală secretele Universului. De asemenea, în 330 de zile pe an, cerul deşertului este lispit de nori.
ALMA (Atacama Large Millimeter Array) este o reţea de 66 de telescoape condusă de o colaborare ştiinţifică cu instituţii din Europa, America de Nord, Asia şi Chile. Acesta observă stele îndepărtate şi planetele din jurul lor.
VLT (Very Large Telescope), care aparţine de ESO, a ajutat la detectarea sistemului planetar TRAPPIST-1, fiind localizat la doar 40 de ani lumină de Pământ. De asemenea, ajută la adunarea datelor cu privire la atmosferele exoplanetelor.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
FOTO. Există un loc care este straniu de similar cu Marte, iar savanţii au confirmat că are viaţă
GALERIE FOTO. Deşertul Atacama, cel mai arid loc de pe pământ, a înflorit